Recunosc, n-am crezut că o să mă prindă un podcast de o oră despre folia cu bule. Dar povestea lui Didi Ioniță e una de antreprenoriat pur. Acum 21 de ani stătea la coadă să cumpere folie pentru fabrica lui de mobilă și s-a întrebat, ca orice inginer: „Cum se face asta?”
După un an în care a dus ambele afaceri, cu 6 oameni și un utilaj făcea aceleași cifre ca fabrica de mobilă cu 45 de angajați. Așa a ales folia. Azi, foliecubule.ro e unul dintre cei patru producători români rămași pe piață. Didi își spune, amuzat, „fabrica de împachetat aer”.
Mi-a plăcut că lucrează cu granulă cumpărată din România, deși e cu 3–4% mai scumpă, și că știe precis de ce folia nu se poate importa rentabil de la peste 200–250 km. Pentru cei care vând online sunt și sfaturi utile: cum ambalezi borcanele și sticla, regula ca ambalajul să coste sub 1% din valoarea produsului și cum un singur produs listat pe marketplace a ajuns 200.
Motto-ul lui: „Ieftin și bun nu există.”
