Salutare! Răzvan Bălănescu e în Ayia Napa și explică de ce Cipru i se pare, pentru români, o destinație mai practică decât Insulele Canare în mare parte din an. Zborul din București ține vreo două ore, există o comunitate mare de români, iar prețurile, în afara sezonului de vară, rămân decente. El a venit pe Larnaca: cam 2.300 de lei pe trei bilete dus-întors, plus două bagaje de cală. Compară cu Tenerife, unde zborul de șase-șapte ore ajunsese și la 5.000–8.000 de lei pentru aceeași familie. În Cipru ar merge din martie până în mai și din septembrie până în noiembrie; vara e prea cald și scump, iar iarna preferă Canarele.
Partea pe care am urmărit-o cu interes e cea fiscală. Cipru atrage cu statutul non-dom: 0% taxe pe dividende și 0% pe câștigurile de capital, dacă devii rezident fiscal. Răzvan spune însă că pliantele cu „60 de zile și gata” sunt înșelătoare. Dacă centrul intereselor tale rămâne în România, ANAF te taxează tot aici. Ai nevoie de radiere fiscală în România, de certificat de rezident în Cipru și să locuiești efectiv acolo. E perspectiva lui, din ce a studiat, nu un sfat fiscal personalizat.
